Adolescen\u021ba este poate cea mai intens\u0103 etap\u0103 de tranzi\u021bie din via\u021ba unei persoane. Iar atunci c\u00e2nd vorbim despre rela\u021bia dintre mam\u0103 \u0219i fiic\u0103, intensitatea cap\u0103t\u0103 o profunzime aparte. Mamele \u0219i fiicele adolescente par adesea prinse \u00eentr-un dans emo\u021bional contradictoriu: apropiere \u0219i respingere, dragoste \u0219i furie, admira\u021bie \u0219i nevoia acut\u0103 de diferen\u021biere.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 rela\u021bie este una dintre cele mai complexe din perspectiva dezvolt\u0103rii psihologice. Nu este doar despre roluri sociale sau despre reguli de familie. Este despre identitate, despre separare, despre oglindire \u0219i autonomie. Iar toate aceste teme se amplific\u0103 dramatic \u00een adolescen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Conexiunea profund\u0103 mam\u0103-fiic\u0103 \u0219i nevoia de separare<\/strong><\/p>\n\n\n\n Rela\u021bia mam\u0103-fiic\u0103 se bazeaz\u0103 adesea pe o identificare profund\u0103. Fiica, mai ales \u00een copil\u0103rie, o vede pe mam\u0103 drept model, reper, uneori ideal. \u00cen adolescen\u021b\u0103, aceast\u0103 identificare este contestat\u0103. Fiica simte nevoia s\u0103 se desprind\u0103, s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 propria identitate, dar tocmai apropierea emo\u021bional\u0103 intens\u0103 cu mama face aceast\u0103 desprindere dureroas\u0103. Rezultatul? Conflicte, ne\u00een\u021belegeri, emo\u021bii explozive.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd mama, fie din grij\u0103 excesiv\u0103, fie din frica de pierdere, ac\u021bioneaz\u0103 de la distan\u021b\u0103 afectiv\u0103 prea mare sau prea mic\u0103, zona de siguran\u021b\u0103 se zguduie. \u0218i totu\u0219i, dac\u0103 baza rela\u021biei este securizant\u0103 – spa\u021biu emo\u021bional cald, validare \u0219i c\u0103ldur\u0103 – adolescenta navigheaz\u0103 cu mai pu\u021bin tumult, separarea decurge mai lin.<\/p>\n\n\n\n Intensitatea emo\u021biilor \u0219i oglindirea afectiv\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n Adolescen\u021ba este un spa\u021biu paradoxal. Tinerii vor independen\u021b\u0103, dar au nevoie de sprijin. Vor s\u0103 fie asculta\u021bi, dar resping sfaturile. Caut\u0103 libertatea, dar \u00een acela\u0219i timp, testeaz\u0103 grani\u021bele. Aceste contradic\u021bii sunt normale, dar solicitante. Iar c\u00e2nd mama este figura cea mai apropiat\u0103 emo\u021bional, tot acest tumult se revars\u0103 asupra ei.<\/p>\n\n\n\n Adolescentele tr\u0103iesc emo\u021biile la un volum ridicat. Creierul lor este \u00eenc\u0103 \u00een plin\u0103 dezvoltare, mai ales zonele implicate \u00een controlul emo\u021biilor (cum ar fi cortexul prefrontal). Mamele, pe de alt\u0103 parte, sunt adesea implicate afectiv la fel ca \u00een primii ani de via\u021b\u0103, iar unele dintre ele pot resim\u021bi emo\u021biile fiicelor ca pe propriile vulnerabilit\u0103\u021bi r\u0103scolite.<\/p>\n\n\n\n Se creeaz\u0103 astfel o bucl\u0103 emo\u021bional\u0103 intens\u0103: adolescenta proiecteaz\u0103 asupra mamei confuzia, frustrarea, iar mama, nerespect\u00e2ndu-\u0219i limitele emo\u021bionale, reac\u021bioneaz\u0103 excesiv. Oglindirea nu mai e una con\u0219tient\u0103, ci una distorsionat\u0103, f\u0103r\u0103 spa\u021biu pentru reglare afectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n Felul \u00een care a fost construit\u0103 rela\u021bia mam\u0103-fiic\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie \u00eempreuneaz\u0103 firele conflictului adolescentin. Un stil de ata\u0219ament securizant va genera mai mult\u0103 deschidere \u0219i comunicare. Pe c\u00e2nd unul evitant sau anxios va transforma adolescen\u021ba \u00eentr-un c\u00e2mp de b\u0103t\u0103lie pentru autonomie sau aprobare.<\/p>\n\n\n\n Cum putem calma furtunile \u00eentre mam\u0103 \u0219i fiic\u0103? 3 recomand\u0103ri psihologice aplicate:<\/strong><\/p>\n\n\n\n Adolescen\u021ba poate fi un c\u00e2mp de foc, dar \u0219i o gr\u0103din\u0103 fertil\u0103. C\u00e2nd mama \u00een\u021belege complexitatea emo\u021bional\u0103 \u0219i psihologic\u0103 a acelei v\u00e2rste – biologie, istorie afectiv\u0103, nevoia de autonomie, rolul oglinzilor familiale – conflictul se poate transforma \u00eentr-o dans care, chiar dac\u0103 intens, r\u0103m\u00e2ne un dans. Iar leg\u0103tura mam\u0103-fiic\u0103, departe de a fi una dificil\u0103, devine una de cre\u0219tere \u0219i transformare reciproc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Adolescen\u021ba este poate cea mai intens\u0103 etap\u0103 de tranzi\u021bie din via\u021ba unei persoane. Iar atunci c\u00e2nd vorbim despre rela\u021bia dintre mam\u0103 \u0219i fiic\u0103, intensitatea cap\u0103t\u0103 o profunzime aparte. Mamele \u0219i fiicele adolescente par adesea prinse \u00eentr-un dans emo\u021bional contradictoriu: apropiere \u0219i respingere, dragoste \u0219i furie, admira\u021bie \u0219i nevoia acut\u0103 de diferen\u021biere. Aceast\u0103 rela\u021bie este una… Read More »De ce e at\u00e2t de aprins\u0103 rela\u021bia dintre mam\u0103 \u0219i fiic\u0103 la adolescen\u021b\u0103?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","_themeisle_gutenberg_block_has_review":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[31,30],"tags":[],"class_list":["post-610","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ganduri-despre-si-pentru-parinti","category-psihologia-copilului-si-adolescentului"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lapsihoterapeut.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/610","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lapsihoterapeut.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lapsihoterapeut.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lapsihoterapeut.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lapsihoterapeut.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=610"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/lapsihoterapeut.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/610\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":611,"href":"https:\/\/lapsihoterapeut.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/610\/revisions\/611"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lapsihoterapeut.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=610"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lapsihoterapeut.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=610"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lapsihoterapeut.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=610"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n